Fără graniță



I-am dat frumuseții glas și pomeți ascuțiți,
Ca să pot să mă sprijin când mi-e dor de iubit,
Să nu arunc spre rai rugăciuni de nemulțumit.

Am strigat dorința pe nume, 
Așteptând să-i fiu ecou;
Iar cei ce nu înțelegeau profețiile, 
Căutau să mă condamne pentru că am spus: "Vreau!"

Însă eu am mers pe bucle până la zenit, 
Am alunecat pe piele până la aluatul primordial,  
Să văd ce bucătar ne-a împărțit 
Numai pe jumătate, fără graniță și sfârșit.

Să-l rog să ne mai măsoare încă o dată, 
Iar de-a greșit, să ne uite într-o bucată.

"I said:« Hey, hey!
Oh, what a ship we sail...»"


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Notițe needitate

Totul este o eră

De ce nu dormi la ora asta?