Linia de pauză

"Do you really want me to write a feminist anthem?
I'm happy cooking dinner, in the kitchen, for my husband."
Marina Diamandis

   Îndrăznesc prea mult dacă mă apăr sub o lupă uriașă? Dacă în loc să-mi doresc un tavan opac, eu cer să fiu expusă, în detalii și diametre imperfecte, într-o vânătoare de verdict și iubire de secret, să fiu proiectată într-un iris de o culoare devenită laitmotiv? 
   Cum își găsesc unii locul trăind într-o altă formă? Aș putea și eu să îmi mint buclele, dar conștiința mea și-ar cere pigmentul înapoi. Și unde ar mai crește minunea dacă m-aș decolora pe cale? De mi-aș nega chemarea genului? De-aș duce lupte acolo unde menirea mi-e de supunere, aș fi mereu neîntregită. 
  Nu pun diez în cafeaua de dimineață, însă caut alte semne în inima mea. Și când găsesc nedumerirea ondulată, nu încerc să o grăbesc sau, mai rău, să-i înțep curajul într-un punct. Îmi place să o trăiesc până la capăt, să văd unde mă conduce. 
   Nu m-am înșelat niciodată, căci am avut de partea mea duioșia unui ochi  mai scump, ce mă privește printr-o lupă mai înaltă, cu iz dumnezeiesc.


Comentarii

  1. Cred ca atunci cand traim sub o alta forma, ne pierdem de fapt pe noi, si apoi e greu sa ne mai gasim...

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Voci rabdatoare

Postări populare de pe acest blog

Notițe needitate

Totul este o eră

De ce nu dormi la ora asta?