miercuri, 21 august 2013

O chestiune de principiu


Ai spune că principiile nu țin de cald, nu mângâie, nu alintă. Nimic mai adevărat. Însă ai putea să te scufunzi în noroi, în timp ce sufletul îți protestează, și să te aștepți să revii mai împlinit? Ai putea jertfi secrete pe pragul unei uși? Iar când totul se va fi terminat, când ultima infecție ți-ar bântui frumusețea, ai mai putea să supraviețuiești? 
Nu sunt o piesă rigidă de responsabilitate. Sunt om, cu greșeli și aspirații, om viu, în continuă căutare. Poate voi fi ultima persoană la împărțirea fericirii , însă n-aș vrea s-o vânez cu mâinile mele. Nici dacă aș vrea, n-aș reuși s-o prind, pentru că mi s-ar deforma în palme, ca un coșmar lipicios al rănilor de copil.

6 comentarii:

rusoaica spunea...

superba fotografia! <3
happy,happy-joy,joy pt revenirea ta in lumea celor ce invata sa traiasca
cu adevarat. Bravo! M-ai emotionat. Te admir!
Presimt ca fericirea te priveste din spate, ba chiar iti si zambeste!
Esti o fata norocoasa, nascuta sub o stea la fel de norocoasa!
P.S. - observ ca ti-a revenit pofta de scris in forta, iar eu si sufletul meu nu avem decat sa ne topim de placere pentru asta! ;)

Vendretta spunea...

Stii tu mai bine ce-am vrut sa spun cu fotografia asta. ;)
Aș îndrăzni să mă bucur de fericire acum, pentru că-și are originile în mine, ceea ce pare sigur. Să sperăm că se va extinde și asupra celor din jurul meu.
Aș vreau eu să scriu în concordanță cu zbuciumul ideilor. De cele mai multe ori, însă, cad pe gănduri și abia termin un text. Ar trebui să mă concentrez mai mult, mai ales cu așa cititori.:D

Bianca Badea spunea...

Ti-as zice sa ramai cine esti si sa nu te influenteze cum vor altii sa fii insa stiu ca e greu, mai ales cand acei "altii" sunt persoane pe care le iubesti.
Eu insa stiu ca o sa reusesti.

Vendretta spunea...

E greu sentimentul că nu voi fi niciodată suficient de bună pentru ceilalți. Însă, față de mine, nu mă simt absurdă încercând să fiu altfel și să cred, chiar într-o lume care pare să se materializeze de tot.

Adina spunea...

Este incredibil cat de mult ma regasesc in povestea, in gandurile si framantarile tale; este ca si cum as citi in propriul meu suflet.
Iti multumesc ! Sa nu te schimbi niciodata: lumea are nevoie de oameni frumosi ca tine !

Vendretta spunea...

Cred că cea mai mare bucurie a mea e să aud că oamenii se regăsesc în ceea ce scriu. Mulțumesc tare mult pentru apreciere. Să rămâi și tu la fel de specială, însă adaugă un strop de optimism zărilor tale, pentru că talent ai pe cât posibil.

Trimiteți un comentariu

Voci rabdatoare

 
Design Downloaded From Free Blogger Templates | Free Website Templates | News and Observers