miercuri, 14 august 2013

Încă o oglindă



Ah! s-a spart oglinda! Dar nu plâng,
Nu, căci avea o pată,
Pe care n-am putut s-o curăț vreodată.

Ce dacă s-a spart oglinda?
Nu pot eu să-mi cumpăr alta?
N-am eu vânt și zbor și rouă,
N-am eu zâmbete și iarbă
Și încredere în soartă
Și un strop de armonie ascuns, parcă, într-o cutie?
Mai contează cioburi goale
Când vezi razele de soare
Împletindu-se în lacuri,
Într-un ritm păstrat de veacuri?
Și toate zilele rupte
Mai pot oare să te-nfunte
Când te culci în flori mărunte
Și-ți lași sufletul să cânte?

Sursa fotografiei

4 comentarii:

rusoaica spunea...

iai! zau ca mi-e rusine sa mai postez poezii dupa ce citesc astfel de picaturi de geniu.. ma las de meserii poetice :)

Vendretta spunea...

Oh, eu nu văd zări de geniu :)) Cele triste mi se par mai aproape de atributul cu care vrei să mă încununezi.
E scrisă anul trecut, pe vremea asta și, datorită faptului că mie îmi ia tare mult timp să descopăr adevărul, am mai spart încă un colț de suflet, sper eu că ultimul.
Drăguț parteneriat avem noi; fiecare e convinsă de superioritatea celeilalte. Să vedem cum scoatem profit artistic. :))

rusoaica spunea...

Cand


cei ce te citesc raman zgribuliti de incantare citind ceea ce scrii, ti
se cam fura dreptul la autonegare, refuz ori replica. Iar eu nu ofer
complimente gratuite ori false. Ever!
As fi demagoga sa scriu ca cioburile sunt cele ce-ti modeleaza sufletul,
ca iti sunt necesare, ori ca ai sa-ti primesti spiritul inapoi, intreg,
pentru ca nici eu nu mai cred/simt asa ceva...
Mi-ai adus un zambet pe buze facandu-ma sa realizez asta, si ma bucur ca
e asa. Ma simt deosebit de onorata, magulita si incantata sa fiu
admirata de o persoana ca tine.
Continua sa scrii, continua sa ma farmeci, pentru ca o faci fantastic de bine!

Vendretta spunea...

Și eu mă simt super-încântată de faptul că-ți place ceea ce scriu. E tare încurajator să aud că mai există persoane care se regăsesc în textele mele.
Cât despre reîntregirea sufletului, există un remediu pe care l-am testat amândouă: Iubirea. Oricât ne-ar fi rănit anterior, o considerăm singura vindecare posibilă. Poate că am confundat-o cu propriile nevoi, poate am acuzat-o pe nedrept de lașitate, poate am limitat-o la experiențe înguste. Iubirea adevărată are, cu adevărat, daruri uimitoare și chiar poate reînvia spiritele frânte...

Trimiteți un comentariu

Voci rabdatoare

 
Design Downloaded From Free Blogger Templates | Free Website Templates | News and Observers